Si aici vorbesc despre Edward Gorey.

Ilustratorul american, decedat in 2000, s-a axat pe desene freaky, macabre, pline de un umor mai intunecat decat cel mai intunecat negru din lume. A iubit benzile desenate si suprarealismul. Se considera o fiinta asexuata, o persoana inainte de orice altceva. Spunea ca nu e sigur daca e homo sau hetero. Averea a lasat-o cainilor si pisicilor sale, dar si altor specii mai putin domestice, cum ar fi liliecii si sobolanii.

Din opera lui vasta si nebuna va recomand The Gashlycrumb Tinies, genial impletite cu melodia lui Dead Man’s Bones, My Body’s a Zombie for You.

Prea putine dintre pozele faimoase ale lumii sunt despre saruturi si liniste. Majoritatea sunt despre razboi, foamete, ciudati, moarte, cutremure, poluare.

Pana si aceasta de mai jos, V-J Day Kiss in Times Square, facuta de locotenentul Victor Jorgensen si care reda apropierea dintre un marinar si o asistenta medicala, are legatura cu razboiul. Este sarbatorirea capitularii Japoniei, pe 15 august 1945.

 

Azi ar fi fost ziua ei. Elizabeth Gladys Millvina Dean.

Englezoaica a fost ultima supravietuitoare de pe Titanic si, daca nu s-ar fi stins in 2009, ar fi implinit azi 100 de ani ­čÖé

Millvina avea doua luni cand familia sa s-a imbarcat pe Titanic. Si nici macar nu ar fi trebuit sa fie acolo. Tatal sau si-a pierdut viata in naufragiu, iar ea cu mama si fratele sau au scapat pe o barca de salvare. Millvina si cei doi membri ai familiei sale s-au intors in acelasi an in Anglia.

 

Daca tot am pornit sa sarbatoresc personaje interesante, dar de care nu a auzit nimeni niciodat─â, azi sa stiti ca e ziua lui Apa Sherpa. Nepalezul in varsta de (vreo) 52 de ani este cel mai cel serpas din toate timpurile, ajungand in varful Everestului de 21 ori. Adica de mai multe ori ca oricare alt om de pe pamant.

Varsta lui este aproximativa. Se estimeaza ca prin 2003 avea putin peste 40 de ani. Prima dat─â a ajuns pe acoperisul lumii in 1990.

Mai frumos e ca traieste in State. S-a dus poezia sacrificiului nepalezo-tibetan.

Aici dumnealui serpasul.

Aici o poza.

 

Caci da, exista si asa ceva. Kiwa hirsuta sau Yeti Crab. Nici nu stiu ce e mai ciudat la el, ca e un crustaceu cu blana sau ca nu are ochi. Dar poate ca nici nu-i trebuie, ca locuieste la mare adancime, unde e bezna desavarsita. Este o specie relativ recent descoperita,  in 2005, in regiunea Antarcticii.

Mai exista un hairy crab in China, dar nu e chiar asa paros si e si victima constanta a bucatariilor cantoneze. Cica ar fi tare bun.

Mie imi place mai mult primul, mai ales ca al doilea e cam impostor, in sensul ca nu prea vad unde ii e parul.

Yeti Crab

Chinese Mitten Crab

… ar fi implinit azi 1613 sau 1614 ani. Vorbesc despre sarbatorita zilei de 19 ianuarie, imparateasa Pulcheria, devenita ulterior Augusta. Pe vremea cand nu era inca imparateasa, Pulcheria (care, daca nu ma tradeaza latina mea de balta, inseamna Frumoasa) a depus un juramant de virginitate, pe care si l-a retras la un moment dat, maritandu-se cu un domn al vremii, numit Marcian.

Istoria o tine minte drept o femeie puternica, implicata pana la gat in politica vremii, cu un pronuntat gust pro-crestinism. De altfel, Pulcheria a fost sanctificata de Biserica Romano-Catolica.

Toata povestea aici, ca tot s-a reparat Sf. Wikipedia.

 

Oamenii care au umblat lumea in lung si in lat sunt de acord asupra faptului ca Muzeul de Criminalistica din Bangkok este cel mai infiorator din lume. Este locul in care parti ale corpului omenesc sau fetusi plutesc linistiti in formaldehida. Unii dintre cei mai periculosi criminali sunt aratati acolo, pe post pe exponate. Nu, nu poze cu ei sau desene. Ei conservati. Acolo se mai gasesc trupuri stalcite in urma accidentelor de circulatie, cranii sparte in agresiuni, ochi, mandibule, inimi, sau un creier prin care a trecut un glont.

In primul rand, acest muzeu, aflat in incinta unui spital, are rol didactic pentru studenti. Majoritatea vizitatorilor ies vomitand. Deci daca va plictisiti vreodata la Bangkok cu distractiile turistice sau experimentele sexuale cu localnice, dati o fuga si pana aici.

 

Dar nu numai ele. Stiati ca in tot Bucurestiul numai Gemenii, Racul, Leul si Fecioara sunt reprezentate la nivel de nume de strazi, piete, zone? In rest, cornutele, Pestii, Balanta, Sagetatorul, Varsatorul si Scorpionul isi asteapta randul. Strada Berbecului nu mi s-ar parea, sincer, ceva iesit din comun. Sau Intrarea Capricornului.

Culmea, zodiacul chinezesc pare a fi mai bine reprezentat. Dragonul rosu e de faima nationala deja. Oaia e si ea in top, chiar daca mascata – Strada Erou Oaie Ion. Mistretul are propria strada, pana si Tigrul, WTF, tigrul are strada in Bucuresti, iar pisica nu are? Chiar si cainele e prezent, strada Caineni, right? In plus, in Bucuresti nu cainele are o strada, ci o strada are mai multi caini, deci asta e acoperita. Iar calul vine tare din spate cu doua variante – Strada Calusei si strada Caiuti.

Pai drept e? Europeni suntem sau chinezi?

Ca bonus, poate vreti si lectura legata de subiect

 

De engleyoaica Vashti Bunyan, back in the beautiful year 1966. Avangardist. Bizar. Trist. Il stiu de mai mult timp, dar l-am reactivat.

Aici cantecul.

Aici cantareata

Mai ales despre lipsa ei. Am gasit blogul Prison Photography. Aici sunt prezentate lucrurile care se intampla in timp ce noi umblam liberi, mancam liberi, dormim liberi. Oameni, portrete, povesti din inchisori. Chiar si acolo sunt artisti esuati.  Un amestec ciudat de disperare, optimism, inteligenta, talent sau nu, viata. Sau nu.